Împărtăşeşte pagina pe...

Dictionar de Termeni


Alegeti o litera:   A   B   C   D   E   F   G   H   I   J   L   M   N   O   P   R   S   T   U   V   Z  
Sablare

Improscarea fetei vizibile a unui material sau produs, cu nisip sau cu alt material cu granule dure si aspre, in vederea curatirii sau a obtinerii unei suprafete mate sau satinate.

Sageata

a. Distanta maxima dintre un arc de curba si coarda care uneste extremitatile acestui arc, masurata perpendicular pe coarda; b. Deformarea maxima a unei bare supuse la incovoiere, masurata ca la pct. a.

Saiba

a. Denumire data in statica constructiilor unei piese plane, nedeformabila in planul ei, ce actioneaza ca factor de rigidizare a unei constructii; b. Disc perforat din tabla sau material plastic, folosit in unele cazuri la asamblarile cu suruburi si buloane pentru a repartiza mai bine presiunea acestora asupra pieselor solidarizate astfel, precum si pentru a impiedica deteriorarea acestora din urma prin frecarea de piulita a capului surubului sau bulonului.

Sambure

a.Parte tare de obicei lemnoasa, care se gaseste in mijlocul unui fruct si care contine samanta; b. Sambure central: Parte a sectiunii unei piese in care pot fi aplicate sarcini normale la sectiune fara ca aceasta sa aiba ca urmare aparitia pe sectiune a unor eforturi de semne diferite; c. Sambure de beton armat: v. stalpisor.

Santier

Loc pe care se construieste (sau se repara) o cladire, un obiectiv industrial, un pod, un baraj, o sosea etc., împreuna cu materialele si instalatiile necesare desfasurarii acestei activitati.

Sapa

Denumire data unui strat de acoperire executat din mortar, avand fie functiunea de a proteja un material usor degradabil (sapa de protectie), fie pe aceea de a constitui un strat-suport neted in vederea aplicarii unui alt material (sapa de egalizare).

Sapatura de fundatie

Excavatie facuta in pamant pentru a permite executarea fundatiei unei cladiri. In cazul fundatiilor din beton sau din beton armat,groapa de fundatie se executa de forma si marimea talpii de fundare pentru a o folosi ca si cofraj la turnarea fundatiei.

Sarcina

Incarcarea, actiunea unei forte.

Sarma

Fir de metal cu sectiune constanta de dimensiuni milimetrice sau submilimetrice.

Sarpanta

Alcatuire structurala nedeformabila alcauita din bare dispuse tridimensional, folosita cel mai adesea in constructia acoperisurilor pentru a realiza dispozitivul de sustinere a suporului invelitorii. Sarpantele se pot executa din lemn, otel, beton armat etc.

Scafa

a. Scafa este o suprafata curba sau cu muluri care face racordarea intre peretii si tavanul unei incaperi sau intre pereti si podea; b. Ansamblu ornamental aplicat pe tavan pentru a ascunde vederii corpurile de iluminat.

Scandura

Piesa de cherestea cu sectiunea de forma unui dreptunghi alungit, cu latimea mai mare decat dublul grosimii dar cel putin 8 cm, iar grosimea de cel mult 4 cm.

Scandura faltuita

Scandura prevazuta pe ambele canturi cu cate un profil intrat (falt) astfel dispuse incat sa permita imbinarea a doua scanduri alaturate.Scandurile faltuite sunt destinate realizarii captuselilor interioare sau exterioare ale constructiilor din lemn si, de regula, au fata aparent rindeluita.

Scara

Element nestructural ce realizeaza comunicarea intre caturile unei cladiri sau intre nivelul terenului exterior si primul cat al cladirii. O scara se compune din una sau mai multe portiuni inclinate numite RAMPE, prevazute cu trepte a caror suprafata orizontala asigura circulatia fara pericol de alunecare. La nivelul fiecarui cat si uneori si intre nivele, rampele unei scari sunt intrerupte de suprafete orizontale numite PALIERE sau PODESTE.

Scara Richter

Este facuta pentru a masura puterea unui cutremur. Este o scara logaritmica, pentru ca magnitudinea, dupa Richter, corespunde logaritmului masurarii amplitudinii undelor de volum (de tip P si S), la 100 km de epicentru si este este gradata de la 1 la 9. De obicei intensitatea cutremurelor nu se exprima în numere întregi, ci în numere fractionare.

Scelment

Fixare in beton sau in zidarie prin inglobare la executie sau prin cimentare ulterioara a unui dispozitiv de ancorare in asa fel incat legatura sa reziste indiferent de directia si sensul solicitarilor la care este supusa.

Schela

Dispozitiv demontabil sau mobil format din sisteme de bare verticale, orizontale si uneori oblice care permite formarea unei platforme de lucru situate la diferite nivele in functie de necesitatile desfasurarii lucrarilor de constructie, finisaj sau instalatii. Prin extensie: denumire data unor dispozitive cu aceeasi functiune cu rezolvari deosebite: schela autoridicatoare, schela suspendata etc.

Schelet

Denumire data sistemelor structurale ale constructiilor bazate pe utilizarea elementelor de sustinere verticale izolate (stalpi), asociate cu diferite tipuri de plansee.

Schimbator de caldura

Sistem constituit din conducte prin care circula fluide, situate in medii deasemenea fluide, in asa fel incat sa se favorizeze cedarea caldurii de la un fluid la altul. Schimbatoare de caldura cu variate rezolvari sunt folosite in instalatiile de incalzire , de conditionare a aerului, de preparare a apei calde menajere.

Schita

a. A desena ceva în mod schematic, a executa în câteva linii generale un desen preliminar, fugitiv. Fig. A contura, a descrie, a reda ceva în scris prin câteva trasaturi caracteristice; b. A fixa punctele principale ale unui plan, ale unei lucrari, a proiecta în linii mari, a concepe.

Scliviseala

Strat foarte subtire de mortar de ciment fara nisip, aplicat pe fata unei tencuieli sau a unui beton pentru a obtine o suprafata perfect neteda si lipsita de porozitati. De regula, sclivisirea se efectueaza imprastiind praf de ciment pe tencuiala sau betonul proaspat si netezind bine cu mistria sau cu o drisca mica metalica.

Scoaba

Piesa metalica utilizata la consolidarea imbinarii elementelor din lemn in lucrarile de dulgherie. O scoaba se prezinta sub forma unei bare de otel rotund sau patrat, avand capetele indoite la 90° si ascutite, pentru a fi facute sa patrunda in lemn prin batere cu ciocanul.

Sectiune

a. Taietura plana, reala sau imaginara, printr-un corp, o cladire, un teren etc. b. Desen reprezentand suprafata determinata de intretaierea unui plan cu un sistem tridimensional: element, piesa, cladire etc. In constructii, termenul SECTIUNE este utilizat de regula pentru sectiunile situate in planuri verticale in timp ce pentru sectiuni situate in planuri orizontale se foloseste mai frecvent termenul PLAN.

Semineu

Soba mare ca un cuptor în zid, folosita la încalzirea unei camere .Camin (pentru foc).

Sifon

a. Conducta de forma literei U rasturnat care permite transferarea unui fluid de la un nivel mai ridicat la unul mai scazut, atunci cand un obstacol impiedica acest transfer de a fi efectuat prin scurgere directa; b. Piesa de protectie ce se monteaza intre scurgerile aparatelor sanitare sau scurgerile de pardoseala si conductele de evacuare a apelor uzate pentru ca, prin sacul umplut cu apa pe care il formeaza, sa impiedice parunderea gazelor din reteaua de canalizare in incaperi.

Similipiatra

Material de constructie din categoria betoanelor sau mortarelor care, dupa punerea in lucrare prezinta un aspect asemanator cu cel al pietrei naturale; la aceasta se ajunge utilizand ca agregate praf si sfaramaturi de piatra in locul nisipului si pietrisului.

Sindrila

Material de invelitoare format din placi de lemn cu sectiune triunghiulara, prevazute cu ulucuri longitudinale pe canturile groase pentru a se imbina cu piesele alaturate.

Sipca

Piesa de cherestea cu sectiune patrata sau apropiata de patrat, prezentandu-se ca o bagheta cu latura mare in sectiune de cel mult 6 cm.

Sist

Roca cu structura stratificata, avand proprietatea de a se desface in foi subtiri.

Sita

Material de invelitoare format din placi de lemn cu sectiune aproape dreptunghiulara, obtinute prin despicarea trunchilor de copac, si care se folosesc prin alaturare si suprapunere in siruri alternate, asemenea tiglelor-solzi.

Slit

Sant ingust sapat sau prevazut din executie intr-un element de constructie, cel mai adesea pentru ascunderea unei conducte ce nu trebuie sa ramana aparenta. Dupa montarea conductelor, sliturile se inchid se plasa de rabit si se tencuiesc.

Soclu

Parte a unei cladiri, situata la baza acesteia si avand rolul de a o proteja de actiunea umezelii din sol, a apelor de ploaie si zapezii, precum si de degradare prin murdarire sau lovire. Pentru aceste considerente, soclurile cladirilor se executa din materiale rezistente si durabile si care permit o intretinere simpla si eficace.

Soclu

a. Partea de jos (mai proeminenta) a unei cladiri, a unui gard, a unui grilaj de fier etc.; b. Postament, picior de sustinere, suport pentru o coloana, o statuie etc.

Sol expansiv

Tip de sol cu proprietatea de a-si modifica volumul atunci cand se modifica cantitatea de apa continuta.

Solbanc

Element de arhitectura aflat in interiorul sau exteriorul cladirilor la baza golului ferestrelor. Solbancul exterior trebuie sa preia apele de ploaie prelinse pe ferestre si sa impiedice murdarirea fatadei; cel interior trebuie sa acopere zidaria parapetului ferestrei cu un finisaj usor de intretinut, uneori sa acopere elementul incalzitor - radiator sau convector- si rareori, sa permita colectarea apelor de condens ce se preling,pe timp friguros, pe fata interioara a geamurilor.

Solbancul

Este un element de constructie executat deasupra partii exterioare a parapetelor ferestrelor sau a usilor pentru protejarea lor de scurgerea apei de ploaie.In mod frecvent solbancul este executat din beton si este acoperit cu tabla din aluminiu, zinc, cupru sau otel inoxidabil.

Solidarizare

Actiunea de legare intre ele a unor piese pentru a le face sa participe impreuna la preluarea si transmiterea eforturilor ca si cum ar forma o piesa unica; rezultatul acestei actiuni. In functie de materialele din care piesele sunt realizate, solidarizarea se poate face prin incleiere, sudatura, nituire, bulonare, batere in cuie, imbinare dulghereasca etc.

Sonacusticul

Material alcatuit din vata de zgura (sau de sticla), prinsa intre foi de tabla, furnir de lemn, placi PAL, PFL, materiale din polimeri etc.,se monteaza pe plafoane si pereti. Are rol fonoizolator.

Soneta

Masina cu ajutorul careia se realizeaza infigerea in pamant a pilotilor de lemn, metal sau beton armat, prin batere. Soneta este prevazuta cu un ciocan greu, pe care un dispozitiv mecanic sau hidraulic il ridica la o anumita inaltime pentru a-l lasa apoi sa cada pe capul pilotului care, in acest fel, este facut sa patrunda fortat in pamant.

Sort

Categorie de produse cu caracteristici specifice, diferentiate de alte produse asemanatoare de aceeasi natura prin parametri precum forma, dimensiune, culoare.

Sortimet

Totalitatea obiectelor unei multimi, repartizata pe sorturi.

Spaclul

Este o unealta formata dintr-o lama triunghiulara de otel cu mâner de lemn, folosita la netezit sau la razuit tencuiala, chitul etc.

Spalet

Denumire folosita uneori pentru plinul de zidarie ce desparte doua ferestre .

Spartura

a. Denumire data suprafetei neregulate ramase in urma spargerii unui solid; b. Fragment rezultat in urma spargerii unui obiect, a unei pietre; c. Deschizatura facuta prin spargerea intr-un planseu, intr-un perete.

Spoiala

Vopsitorie cu lapte de var, utilizata uneori pentru finisarea peretilor constructiilor tencuite cu mortar de var sau cu mortar de argila.

Spongios

Cu structura celulara, asemanatoare celei a unui burete: cauciuc spongios, sticla spongioasa etc.

Sprait

Piesa de lemn sau de metal, orizontala sau oblica, folosita ca element de distantare si sprijinire a cofrajelor, sapaturilor, in timpul executarii lucrarilor de constructii.

Sprijin

Reazem.

Stabilitate

a. Insusirea de a fi stabil, solid, trainic; soliditate, statornicie; fermitate; b. Durabilitate, trainicie; c. Proprietatea unui obiect de constructie de a-si mentine pozitia sau de a reveni la pozitia initiala dupa ce a fost supus la eforturi majore (vant, seism etc.) d. Faptul de a-si pastra locul, de a nu fi miscat din loc; fixitate; e. Spec. (Fiz.) Proprietate a unui corp de a-si mentine pozitia sau de a reveni in pozitia initiala.

Stabilizator

a. Care impiedica actiunea unor factori de natura sa aduca schimbari caracteristicilor sau starii unui produs; b. In chimia polimerilor: adaos care diminueaza pericolul degradarii unui material plastic prin actiunea radiatiilor, oxigenului din aer.

Stalp

Element vertical al structurii de rezistenta a unei cladiri, cu lungime mare in raport cu dimensiunile sectiunii, care asigura preluarea si transmiterea de sarcini mari de la grinzi la fundatii. Este solicitat mai ales la compresie.

Stalpisor

Element structural vertical din beton armat inlus in gabaritul zidariei si ancorat in centurile inferioara si superioara avand rolul de a imbunatati comportarea zidariei in conditii ce ar putea genera eforturi capabile sa o distruga sau in portiuni puternic solicitate (sectiuni reduse de zidarie incarcate pina aproape sau chiar peste capacitatea portanta a zidariei).

Standard

a. Norma sau ansamblu de norme care reglementeaza calitatea, caracteristicile, forma etc.unui produs, metodele de verificare a acestor caracteristici, norme de proiectare sau de executie a unor lucrari si conditiile de receptie a acestora, termenii de specialitate avand aplicare obligatorie pe teritoriul unui stat; b. Document in care sunt consemnate aceste norme. Termen echivalent uzual: STAS.

Statie de betoane

Ansamblu de masini, mecanisme si dispozitive auxiliare care serveste la prepararea betoanelor, spre deosebire de fabrici, care au un amplasament fix si o productie permanenta si continua, statiile de betoane au caracter temporar si pot fi mutate pe amplasamente diferite in raport cu necesitatile investitiilor pe care le deservesc.

Statie de epurare

Ansamblul constructiilor si instalatiilor care servesc la neutralizarea nocivitatilor continute de apele uzate din retelele de canalizare sau rezultate din unele procese industriale pentru a se evita poluarea cursurilor de apa in care ele sunt deversate.

Statie de transformare a energiei electrice

Ansamblul de constructii si instalatii care servesc la transformarea curentului electric de inalta tensiune in curent electric de medie tensiune .

Statie de tratare a apei

Ansamblul de constructii si instalatii care servesc la corectarea calitatii apei naturale pentru a o face proprie pentru consum.

Stemuire

Etansarea unei discontinuitati intre doua elemente de constructie sau de instalatii prin indesarea in acest spatiu a unui material maleabil: Calti, plumb, un mortar gros etc. Termen echivalent: matare.

Sticla

Substanta amorfa, transparenta, translucida sau opaca, continand bioxid de siliciu si diversi silicati, intrebuintata in constructii sub forma de geamuri, produse de formare diferite, aglomerate si tesaturi din fibre.

Sticla armata

Sticla de securitate realizata prin inglobarea in sticla ordinara a unei plase din sarma de otel care impiedica, la spargere, raspandirea cioburilor.

Sticla cristalizata

Sticla de compozitie speciala care printr-un tratament termic potrivit este facuta sa cristalizeze in timpul racirii, ceea ce ii confera caracteristici comparabile cu cele ale gresiei ceramice.

Sticla de securitate

Denumire data sticlelor care, datorita unor masuri speciale, nu formeaza la spargere cioburi taioase: sticla armata, sticla securizata, sticla triplex.

Sticla organica

Polimetacrilat de metil .

Sticla poroasa

Masa buretoasa obtinuta prin racirea si taierea in blocuri sau placi a unor topituri de sticla in care prin diferite mijloace s-a determinat producerea unei degajari de gaze. Sticla spongioasa este un eficace izolator termic. Termen echivalent: sticla spongioasa .

Sticla securizata

Sticla supusa unui tratament termic constand in incalzire urmata de racire brusca, ce capata calitati mecanice superioare; la spargere,aceasta sticla se transforma in intregime intro masa de granule mici, netaioase, neraspandind cioburi periculoase.

Sticla solubila

Denumire data silicatilor de sodiu si de potasiu care se pot dizolva in apa supraincalzita dand solutii siropoase cu aspect sticlos,utilizate ca stabilizator al solurilor necoerente, la protectia ignifuga a lemnului etc.

Sticla spongioasa

Sticla poroasa.

Sticla stratificata

Mai multe foi de sticla suprapuse si lipite intre ele.

Stiva

Grupare de elemente de forma geometrica regulata, dispuse ordonat unele langa altele si unele peste altele.

Stor

Dispozitiv de protectie a incaperilor impotriva luminii excesive format dintr-o perdea, dintr-o tesatura sau impletitura ce se infasoara pe un rulou orizontal situat la partea superioara a ferestrei, putand fi montat la exterior, intre cercevelele extrioare si interioare sau in interiorul cladirii.

Strat

Denumire data modalitatii de dispunere a unei substante sau a unui material sub forma unei paturi de grosime relativ uniforma, asezata peste sau intre alte materiale sau substante, rezultand din procese geologice (roci sedimentare, roci metamorfice de presiune) sau din procese tehnologice (straturi termoizolante, straturi fonoabsorbante, straturi de protectie etc).

Strategie de dezvoltare

Directionarea globala sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu si lung, a actiunilor menite sa determine dezvoltarea urbana.

Stratificatie

Stratificatie. Dispozitia straturilor unui material.

Streasina

Portiune a invelitorii scoasa in afara planului fatadei unei cladiri, cu scopul de a o apara de apele de ploaie si uneori de soare.

Strepi

Zidarie executata in strepi: Mod de terminare a unui masiv de zidarie in asa fel incat unele caramizi sa iasa in afara in timp ce altele se afla in retragere, fie pentru a permite continuarea zidariei prin tesere cu cea deja realizata, fie pentru a se asigura o mai buna legatura intre zidaria de caramida si elementele turnate pe loc din beton armat, precum samburii din beton armat, peretii din beton turnat etc.

Structura

a. Mod de organizare interna a elementelor sau a partilor care constituie un ansamblu (sistem) concret sau abstract; b. Sistem unitar format din totalitatea elementelor de rezistenta ale unei constructii; c. Caracteristica de conformare a unui material: structura granuloasa, fibroasa etc.

Structura de rezistenta

Ansamblu format din elemente de constructie (fundatie, stalpi, stalpisori, grinzi, centuri, pereti portanti, plansee) care au rolul de a sustine constructia in cazul unor suprasolicitari.

Structura spatiala

Tip de structura formata din elemente liniare sau desfasurata in suprafata, in calculul careia se valorifica continuitatea si conlucrarea elementelor invecinate in spatiul cu trei dimensiuni. Structurile spatiale se pot prezenta sub o infinita varietate de rezolvari bazate pe utilizarea barelor sau scandurilor din lemn, tevilor, profilelor sau tablei din otel sau din aluminiu, cablurilor din otel, foliilor din materiale din polimeri sau tesaturilor din fibre naturale sau sintetice, betonului armat etc.

Structural (Element)

Componenta a unei cladiri, avand rolul de a prelua sarcinile care rezulta din greutatea proprie a constructie si din conditiile de exploatare a acesteia, precum si din actiunea unor factori exteriori (vant, cutremur, tasari inegale ale solului) si de a le transmite, prin intermediul altor componente structurale, in cadrul unui sistem organizat, solului pe care cladirea este situata.

Stuc

a. Material de constructie format din mortar si ipsos amestecat cu gelatina, clei si (uneori) cu coloranti minerali, care prin uscare si lustruire capata aspectde marmura; b. Material, sub forma de pasta, folosit pentru decoratii arhitectonice, care se prepara dintr-un amestec de var stins vechi, praf de marmura si praf de creta.

Stuc venetian (stucco venetian)

Este o tencuiala decorativa, lucioasa, pentru interior, special conceputa pentru obtinerea unei suprafete netede si lucioase, cu efect decorativ ce imita marmura.

Stucatura

Decoratie executata din mortar de ipsos sau din stucomarmora.

Stucomarmura

Analizeaza potentialul investitiei din punctul de vedere al utilizarii rationale si eficiente a resurselor financiare, umane si materiale si determina modul in care sunt satisfacute cerintele tehnice si economice impuse de sectorul de activitate al proiectului de investitii sau al afacerii. In general lucrarea include: a) Parti scrise: - Descrierea functionala si tehnologica, inclusiv memorii tehnice pe specialitati (tehnologie, arhitectura, structura de rezistenta, instalatii termice si sanitare, instalatii electrice etc.) si evidentierea solutiilor tehnice, cu recomandari privind tehnologia de realizare si conditiile de exploatare ale fiecarui obiect ; - Analizarea asigurarii cu utilitati (apa, energie electrica, combustibil, energie termica etc.); - Analizarea necesitatilor de personal aferent investitiei -Intocmirea Devizului general estimativ al investitiei si a Devizelor pe obiecte (cf. HG 1179/2002); - Calcularea, analizarea si interpretarea principalilor indicatori ai inves titiei; - Analizarea productiei si desfacerii, a costurilor cu materiile prime, materialele, combustibilii si energia consumate pentru fiecare produs si preturile de procurare a acestora, a manoperei si a cheltuielilor generale ale unitatii; - Finantarea investitiei; b) Parti desenate: - Plan de amplasare in zona (1:25.000- 1:5.000); - Plan general (1:5.000- 1:1.000); - Planuri de arhitectura - planurile nivelurilor, fatadelor, vederi, sectiuni - pentru principalele obiecte de investitii din cadrul proiectului; c) Avize si acorduri:Avizele/acordurile uzuale aferente investitiei sunt certificatul de urbanism, avizele privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica,gaz metan, apa, canal, telecomunicatii etc.), acordurile si avizele pentru protectia mediului si a apelor, avizul sanitar si/sau sanitar-veterinar.

Studiu de fezabilitate

Este o analiza, pe baza datelor tehnice si economice ale investitorului, care identifica sursele posibile de finantare si amplasarea potentiala a obiectivului de investitii avand drept scop fundamentarea necesitatii si oportunitatii realizarii investitiei.

Studiu geotehnic

Documentatie tehnica ce analizeaza stratificatia si proprietatile fizico-mecanice ale terenului, prezenta apei subterane, adancimea nivelului freatic, adancimea optima de fundare a constructiei, capacitatea portanta a solului, face precizari si recomandari de proiectare si executie. El are rolul de a furniza inginerului proiectant al structurii de rezistenta informatiile necesare pentru dimensionarea optima a structurii de rezistenta a constructiei in general si in mod special a fundatiei.

Studiul de oportunitate

Prezinta avantajele de natura economica, financiara si tehnica ale concesionarii bunurilor respective si alte date si informatii in legatura cu procedura de concesiune si se aproba prin ordin, hotarare sau decizie a concedentului dupa caz.

Stut

Tub scurt cu pereti subtiri din metal sau din material plastic folosit la racordarea intre colectoarele de ape pluviale sau menajere si coloanele de scurgere sau pentru a proteja trecerea acestora din urma prin plansee, cornise sau alte elemente de constructie.

Subscurt

Denumire folosita pentru piesele de cherestea cu lungimi mai mici decat dimensiunea minima de livrare care este de regula de 1 metru.

Subsol

Cat al unei cladiri avand mai mult de jumatate din inaltimea sa sub nivelul trotuarului.

Subzidire

A executa un element de constructie nou sub o zidarie veche, pentru a o consolida.

Sudura

Procedeu de solidarizare a unor piese metalice prin lipire cu metal. Sudura se poate realiza cu metale usor fuzibile (sudura cu aliaje de staniu) sau chiar cu metalul din care piesele sunt facute (sudura autogena). Sudura autogena a otelului se poate realiza la flacara de hidrogen sau de acetilena in curent de oxigen (sudura cu flacari) sau pe cale electrica (sudura cu arc, sudura prin rezistenta de contact).

Sudura cu arc (electrica)

Procedeu de sudura electrica la care temperatura a metalului este generata de arcul voltaic ce se produce intre piesa de sudat si o sarma de otel cu electrodul - pe care sudorul il tine cu un cleste izolat electric. Arcul topeste electrodul, ale carui picaturi formeaza cordonul de sudura.

Sudura prin rezistenta de contact

Procedeu de sudura electrica la care temperatura de topire a metalului se realizeaza prin rezistenta opusa trecerii curentului electric in punctul in care piesele de sudat, stranse intre doi electrozi de cupru, vin in contact una cu alta. Topirea are loc aproape instantaneu si piesele presate de electrozi se sudeaza una cu alta.

Supanta

Platforma construita intro incinta, pe un nivel intermediar intre doua caturi, desfasurata pe o parte din suprafata incintei.

Suprabetonare

Procedeu de marire a capacitatii portante a unor anumite tipuri de plansee din elemente prefabricate prin turnarea peste elementele prefabricate a unui strat de beton monolit cu sau fara armaturi.

Supralumina

Fereastra cu geam asezata deasupra altei ferestre sau deasupra unei usi, avand un toc separat sau fiind integrata in tocul piesei principale.Termen echivalent: oberlicht (invechit) .

Suprastructura

Parte a unei cladiri situata deasupra solului, cuprinzand parterul si caturile urmatoare.


Vanzare case, apartamente, terenuri, inchiriere garsoniere, spatii comerciale