Împărtăşeşte pagina pe...

Dictionar de Termeni


Alegeti o litera:   A   B   C   D   E   F   G   H   I   J   L   M   N   O   P   R   S   T   U   V   Z  
P.A.F

Placa din aschii lemnoase cu liant fenolic.

Pahar (fundatie)

Talpa de fundatie din beton armat, prefabricata, prevazuta cu un locas in forma de triunghi de piramida rasturnat - paharul - in care patrunde extremitatea inferioara a stalpului prefabricat.

PAL

Placa din aschii lemnoase.

PAL extrudat

Placi din aschii lemnoase fabricate prin extrudare. Aceste placi se produc in grosime de 16...60 mm, cele de 40...60 mm prezentand goluri longitudinale pe directia de extrudare.

PAL melaminat

Placa din aschii lemnoase avand fetele acoperite cu un finisaj foarte durabil realizat dintr-un film de melamina, folosita in constructia mobilierului expus unei uzuri intense si murdaririi frecvente: mobilier pentru bucatarii, cantine, laboratoare, scoli etc.

PAL presat

Placi din aschii lemnoase, fabricate prin presare. Aceste placi se produc in grosimi de 8...20 mm si pot fi uneori finisate cu email sau cu un film de melamina. (P.F.L. emailat, P.F.L. melaminat ). PAL presat este utilizat in deosebi in industria mobilei ca inlocuitor al panelului.

Palier

Portiune orizontala pe parcursul unei scari, intre grupurile de trepte. Termeni echivalenti: podest, odihna .

Palplansa

Element de protectie a sapaturilor in terenuri lipsite de coerenta si expuse infiltratiilor de apa. Se realizeaza din elemente lamelare din lemn sau din tabla de otel, corespunzator profilate pentru a se imbina intre ele, care sunt infipte in pamant prin batere sau vibrare, pentru a forma o incinta inchisa in care sapatura se poate executa fara pericolul prabusirii peretilor.

Pamant macroporic

Pamant care prezinta pori mari, vizibili cu ochiul liber, caracterizat prin proprietatea de a suferi tasari la umezire. In cazul constructiilor situate pe terenuri cu pamant macroporic sunt necesare masuri de protectie speciale contra patrunderii umezelii in zona fundatiilor.

Pamantul argilos

Este alcatuit dintr-un amestec natural de particule sub 0,02 mm (argila), particule intre 0,02 si 0,05 mm (praf) si granule cu marimea intre 0,05 si 2 mm (nisip).

Pana

a. Piesa din lemn, otel sau beton armat ce intra in alcatuirea acoperisului. Panele sunt dispuse orizontal, paralel cu fatada cladirii si constituie de regula suportul capriorilor; in unele cazuri, pe unele pane se pot rezema direct materialele de invelitoare ca tabla ondulata, azbocimentul ondulat etc.; b. Piesa de forma unei prisme cu baza triunghiulara, din lemn sau din otel, utilizata la despicarea lemnului sau la desfacerea blocurilor de piatra din zacamant. Se foloseste introducand partea ascutita a penei in crapaturi existente sau special create si fortand-o sa patrunda in adancime prin lovituri de ciocan.

Pana de calaj

Piesa de lemn de forma unei prisme cu baza triunghiulara sau trapezoidala, utilizata la fixarea fortata a unor elemente de constructie intre doi pereti sau doua plansee (impanare). Penele de calaj se utilizeaza cate doua, suprapuse, formand un sistem a carui grosime creste prin impingerea fortata una catre cealalta a celor doua pene prin lovituri de ciocan.

Pana de coama

Pana situata la creasta acoperisului.

Panta

Unghiul format de o dreapta sau de un plan cu o suprafata orizontala; in proiectare, panta se exprima fie in grade sexagesimale, fie in procente (centimetri inaltime la 100 cm desfasurare in plan orizontal).

Parament

Denumire data fetei vizibile a unui perete.

Parapet

Perete (de înaltime mica) din piatra, lemn, metal etc. care serveste la delimitarea teraselor, a podurilor, a marginilor unei sosele etc.

Parcela

Portiune de teren precis delimitata în cadrul unei suprafete mai mari, destinata unei anumite întrebuintari.

Parchet

Pardoseala executata prin îmbinarea între ele (în forma de desene geometrice) a unor piese din lemn tare (stejar, fag etc.) prelucrate special; fiecare dintre piesele de lemn (înguste si scurte) folosite la executarea acestui tip de pardoseala.

Parchet cu lamba si uluc

Pardoseala din lemn de esenta tare, formata prin alaturarea si imbinarea unor lame de 20...80 cm lungime si 20...80 cm latime,groase de 22...25 mm prevazute pe doua canturi cu lambe si pe celelalte doua cu ulucuri, pentru a se putea imbina intre ele.Lamele de parchet se pot dispune dupa diferite desene si se fixeaza pe suport prin batere in cuie sau prin lipire.

Parchet lamelar

Pardoseala de lemn de esenta tare, formata prin alaturarea unor lamele de circa 20 mm latime si 10 - 20 cm lungime, groase de cca 8 mm,care se fixeaza pe suport prin lipire. Lamelele pot fi dispuse dupa diferite desene si, pentru usurarea montajului, se livreza lipite provizoriu pe un suport de hartie, care se inlatura dupa fixarea definitiva. Uneori, parchetul lamelar este livrat gata montat in panori prefabricate cu suport din lemn, PAL sau PFL. Intrucat, din cauza grosimii mici si a modului de fixare pe suport, parchetul lamelar nu poate suporta operatiile obisnuite de intretinere prin rindeluire si raschetare, acest tip de parchet trebuie in mod obligatoriu protejat cu un strat de lac dur pe baza de rasini sintetice.

Pardoseala

Învelis, strat de scânduri, de mozaic, de asfalt, de ciment etc., asezate pe planseul unei încaperi sau al unui spatiu pe care se circula.

Parter

Primul cat al unei cladiri, avand pardoseala la o cota egala sau superioara celei a trotuarului.

PAS

Denumire pescurtata uzuala pentru produsele din rasini poliesterice armate cu fibra de sticla.

Pasivizare

Modalitate de protectie anticoroziva a unor metale, bazata pe proprietatea unor agenti chimici corozivi de a determina, in anume concentratii sau in anume conditii de aplicare, o crestere a rezistentei metalului respectiv la propria lor actiune. Astfel, acidul azotic concentrat cu care o piesa de fier este tratata, o face rezistenta la actiunea coroziva a acidului azotic diluat la care, fara acest tratament, fierul ar fi foarte sensibil.

Pasta de var

Dispersie coloidala de hidroxid de calciu in apa, obtinuta prin "stingerea" in apa a oxidului de calciu si folosita ca liant in compozitia mortarelor de zidarie si tencuielilor.

Pat

Strat de material orizontal sau usor inclinat, cu fata superioara aproximativ plana, pe care urmeaza a fi asezat un element de constructie sau un strat dintr-un alt material: panouri prefabricate din beton armat asezate pe un pat de beton turnat pe loc etc.

Pavaj

Denumire data finisajului suprafetelor orizontale exterioare destinate circulatiei pietonale sau vehiculelor, format din blocuri din piatra, lemn sau material ceramic, montate unele langa altele pe un pat de nisip sau mortar.

Pavele

Blocuri mici de piatra, beton, lemn etc. destinate pavajelor.

Paviment

Pardoseala a unei incaperi sau pavaj al unei curti interioare, realizate din materiale decorative.

Pazie

a. Scandura asezata vertical in spatele jgheaburile invelitorilor, acoperind capetelor capriorilor. Rolul paziei este de a proteja de intemperii capetele capriorilor si de a crea acoperisului o terminatie orizontala continua la picatura, facand mai putin vizibila panta jgheaburilor; b. Protectie din tabla situata la racordarea unui element vertical (cos, calcan) cu o invelitoare. Termen echivalent: sort; c. Protectie (la picatura) din tabla a terminatiei invelitorilor.

Perete portant

Peretele unei cladiri care are un rol semnificativ in structura de rezistenta a acesteia preluand sarcini din greutatea proprie a cladirii,din conditiile de exploatare si din actiuni exterioare acesteia asigurand descarcarea eforturilor in nivelele structurale inferioare ale cladirii.

Perforare

Practicare de orificii care, in general, strabat un material dintr-o parte in cealalta. Termen echivalent: gaurire .

Pergola

Constructie usoara intr-un parc sau intr-o gradina, formata dintr-o retea de grinzi de lemn sustinute de siruri de coloane, de stalpi, pe care se intind plante agatatoare decorative .

Perioada de colt

Perioada de colt "Tc" a spectrului de proiectare este timpul necesar pentru realizarea unei oscilatii complete a undelor seismice specific unei zone si caracterizeaza conditiile seismice ale acesteia. Se exprima in secunde (sec).

Pervaz

Denumire data unor baghete de lemn, variat profilate, utilizate indeosebi la acoperirea rosturilor dintre elementele din lemn (pardoseli, ferestre, usi, mobilier inzidit) si peretii cu care acestea vin in contact.

Pexiglas

Denumire comerciala a polimetacrilatului de metil.

PFL

Placa din fibre lemnoase.

Piatra

Material solid, de natura minerala, gasit ca atare in natura (piatra naturala, roca) sau realizat artificial, prin aglomerarea cu ajutorul unui liant a unor fragmente de piatra naturala (piatra artificiala turnata, piatra artificiala cu lianti) sau prin arderea unor pamanturi (piatra artificiala din pamant ars, material ceramic). Pietrele se caracterizeaza printr-o buna comportare la actiunile factorilor exteriori fizici sau chimici ca si la unele dintre solicitarile mecanice ce intervin in constructii.

Piatra artificiala

Material obtinut fie prin aglomerarea unor fragmente de piatra naturala cu ajutorul unor lianti (piatra artificiala turnata, piatra artificiala cu lianti), fie prin arderea unor pamanturi (piatra artificiala din pamant ars, material ceramic) care prezinta proprietati asemanatoare celor ale pietrei naturale.

Piatra de talie

Element pentru constructie din piatra naturala ce are cel putin patru fete prelucrate.

Piatra naturala de constructie

Material de constructie obtinut prin fasonarea manuala sau mecanica a rocilor cu caracteristici fizico-mecanice potrivite conditiilor de utilizare. Pietrele naturale des folosite in constructii sunt granitele (eruptive), calcarele (sedimentare),marmurele (metamorfice) etc.

Piatra sparta

Material intrebuintat indeosebi la terasamentele cailor rutiere si ale cailor ferate dar si la prepararea unor betoane, obtinut prin spargerea manuala sau mecanica a pietrei naturale in fragmente de dimensiuni centrimetrice.

Pieptene

Dispozitiv utilizat la presele pentru extrudarea caramizilor pentru a obtine golurile diferitelor caramizi "gaurite".

Piese desenate

Denumire data ansamblului de desene tehnice (planuri, sectiuni, vederi, detalii, perspective etc.) ale unui proiect.

Piese scrise

Denumire data ansamblului documentatiei scrise a unui proiect: descrieri (memorii), note de calcul, masuratori, devize, instructiuni de executie sau de exploatare (caiete de sarcini) etc.

Pietris

Material granular format din fragmnete de piatra dura, rotunjite prin transportul lor de catre apele curgatoare. Impreuna cu nisipul pietrisul este folosit la prepararea betoanelor. Pietrisul utilizat in constructii are diametrul granulei cuprins intre 7 si 30 mm si, exceptional, poate ajunge la 70 mm.

Pigment

Material constituit din particule fine solide, colorate, insolubile in apa, uleiuri sau solventi folositi la prepararea vopselelor, utilizat pentru a obtine culoarea si opacitatea vopselelor si lacurilor.

Pigmenti

Particula solida, colorata, insolubila în mediul în care este suspendata, întrebuintata în industrie pentru colorarea vopselelor si lacurilor. Pigmentii pot fi de natura minerala, vegetala sau animala.

Pila

a.Denumire data unor stalpi masivi, cu sectiuni orizontale puternic dimensionate in raport cu inaltimea lor; b. Unealta de aschiat formata dintr-o tija din otel dur, de sectiune dreptunghiulara, patrata, rotunda, semirotunda sau triunghiulara, prevazuta cu striuri transversale ascutite, utilizata la prelucrarea manuala a suprafetelor pieselor meatlice sau din alte materiale.

Pilastru, pilastri

Stâlp paralelipipedic prevazut de obicei cu o baza si cu un capitel, care serveste ca element de ornamentatie sau de consolidare a unui zid.

Pilon

a.Stalp care sustine o cupola, un arc de pod, o constructie; b. Suport pentru sustinerea conductorilor si izolatorilor la liniile de transport a energiei electrice.

Pilot

Element de infrastructura (fundare) care se introduce in teren aproape pe intreaga sa lungime, vertical sau inclinat, pentru a transmite terenului incarcarile reazemelor constructiilor sau pentru a consolida terenul. Transmite solului incarcarile date de constructie prin frecare pe peretii gaurii si nu prin compresiune pe fundul sapaturii ca fundatiile obisnuite. Se utilizeaza pentru terenuri slabe si se realizeaza din lemn, beton armat precomprimat (introducandu-se in sol prin batere) sau din beton armat monolit turnat in gauri forate.

Piscoturi de gresie

Elemente din gresie ceramica de mici dimensiuni, de forma unui patrulater cu doua laturi convexe si doua laturi concave, destinate pardoselilor.

Placa

a. Dala din piatra naturala sau artificiala de grosime redusa, folosita in lucrari de finisaj; b. Dala din beton armat, constituind componenta desfasurata in suprafata a planseelor din beton armat; c. Denumire data unor elemente de forma rotunda, patrata sau de o alta forma, din materiale rigide, avand o grosime redusa in raport cu celelalte dimensiuni: placa din otel, placa din aschii lemnoase aglomerate etc.

Placa absorbanta

Este fabricata din agregate usoare (piatra ponce, argila expandata etc.) si lianti, se monteaza direct pe pereti, plansee etc., prin lipire (cu bitum sau mortar de ciment). Are rol fonoizolator.

Placa celulara

Panou constituit dintr-o rama placata pe ambele fete cu blind, contraplacaj sau P.F.L. dur, avand in interior o structura celulara constituita dintr-o retea de baghete din lemn sau dintr-un sistem alveolar realizat din fasii de blind, fasii de PFL dur, fagure de hartie etc., destinat indeosebi confectionarii foilor de usa.

Placa de beton celular autoclavizat

Element din beton celular autoclavizat de dimensiuni mici ( 40/40...40/60 cm) cu grosimi variind intre 50 si 150 mm,destinat, in functie de densitate, fie termoizolatiilor de plansee sau de pereti, fie realizarii peretilor usori de compartimetare.

Placa de beton mozaicat

Placa prefabricata din beton, patrata sau dreptunghiulara, cu stratul de uzura din mozaic, destinata pardoselilor interioare sau traselor circulabile. Termen echivalent: placa de mozaic .

Placa de beton pentru pavaje

Dala de beton cu dimensiuni de 30/30...50/50 cm, cu grosimea de 40...70 mm, destinata pavarii trotuarelor si aleilor de circulatie dar nu si a acelora carosabile, putand avea stratul de uzura mozaicat sau nu, cu suprafata divizata cu santuri sau spalata. Se monteaza in pat de mortar pe strat-suport din beton (cele mici) sau pe pat de nisip, fara mortar (cele mari).

Placa de faianta

Element destinat finisarii peretilor incaperilor umede, confectionat din ceramica poroasa, de forma patrata sau dreptunghiulara, cu grosimea de 4...6 mm si avand fata aparenta glazurata, alba sau colorata.

Placa de gresie

Element ceramic destinat pardoselilor interioare, confectionat din gresie ceramica glazurata sau nu, de forma patrata, dreptunghiulara ori alta forma regulata care permite alaturarea fara goluri, cu grosimea de peste 6 mm.

Placa de ipsos celular

Produs din ipsos, prezentandu-se sub forma unor elemente de 60...100 cm latime, de inaltimea unui etaj, constiuite dintr-un miez alveolar cu celulele cu diametru de 4...7 cm si grosimea peretilor de 5...8 mm si doua fete pline, prevazute sau nu cu profiluri pe cant, destinat executiei peretilor despartitori usori.

Placa de ipsos cu agregat vegetal

Element confectionat dintr-un beton cu ipsos si agregate vegetale: tocatura de trestie, coji rezultate din decorticarea unor seminte, rumegus de lemn, etc. in dimensiuni de cca. 40/60 cm si grosimi de 4...10cm, putand avea goluri interioare si canturi profilate, destinat realizarii peretilor usori de compartimentare.

Placa de ipsos cu zgura

Element confectionat dintr-un beton din ipsos si zgura poroasa ( de termocentrala, de locomotiva sau zgura de furnal expandata) cu dimensiunile de cca 40/60 cm si grosimi de 6...10 cm, putand avea sau nu goluri interioare si profile pe canturi, destinat realizarii peretilor usori de compartimentare.

Placa de ipsos placata cu carton

Produs obtinut prin laminarea unei mase de pasta de ipsos, prinse intre doua foi de celuloza, avand grosim de 15...30 mm,latimi de 100...150 cm si lungimi de 3...5 m; se utilizeaza ca strat de finisare a peretilor interiori sau exteriori compusi din mai multe straturi (pentru acestia din urma, numai catre interior) ca si pentru placarea tavanelor constructiilor cu plantee din alte materiale decat betonul armat sau caramida.

Placaj, placaje

Semifabricat din lemn în forma de placa, realizat prin încleierea sub presiune a unui numar de obicei impar de foi de furnir suprapuse, întrebuintat la fabricarea mobilelor, a ambalajelor, a ambarcatiunilor etc. Învelis de piatra, de caramida, de sticla, de lemn etc. cu care se acopera unele elemente de constructie sau unele obiecte spre a le proteja împotriva agentilor externi sau spre a le înfrumuseta aspectul.

Placare

Finisare prin acoperire cu placi de piatra, panouri din lemn, metal sau sticla, elemente de acoperire din materiale ceramice etc.

Placi de sticla cristalizata

Sunt placi de sticla opace, cu rezistente mecanice foarte mari si foarte rezistente la socuri. Se folosesc la captusirea peretilor interiori in incaperile cu umiditate pronuntata.

Placi de sticla opaxit

Sunt placi groase de sticla opalizata, avand fata vazuta neteda si fata opusa cu striuri paralele. Sunt albe sau colorate.Inlocuiesc placile de faianta in incaperile cu umiditate mare (bai, bucatarii).

Plafon

Suprafata orizontala ce limiteaza o incapere la partea sa superioara. Tavan.

Plan

a. Denumire data in desenul tehnic pentru constructii, sectiunilor plane orizontale printr-o cladire; b. Denumire data, prin extindere, intregii documentatii desenate a unui proiect: planurile unei cladiri; c. Care se refera la o suprafata fara denivelari; d. Program de desfasurare pe etape, a unei activitati: planul de desfasurare a lucrarilor de santier ale unei constructii; e. Ansamblu de dispozitii stabilite anticipat, care trebuie aplicate in vederea atingerii unui anumit obiectiv: plan de masuri.

Plan de amplasament

Plan de amplasament si delimitare a corpului de proprietate - schita a unui teren construit sau nu realizata pe baza unor masuratori topografice intocmit de un cadastrist autorizat. Cuprinde: schita terenului, punctele de coordonate, suprafata terenului, adresa bunului imobil, numele si adresa proprietarului.Este parte a unei documentatii de cadastru si este avizat de oficiu de cadastru.

Plan de incadrare in teritoriu

Plansa pe suport topografic vizat de Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmit la scarile 1:10.000,1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupa caz.

Plan de situatie

Plansa pe suport topografic vizat de Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmit la scarile 1:2.000, 1:1.000, 1:500 sau 1:100, dupa caz prin care se precizeaza parcela cadastrala avuta in vedere, amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine,desfiinta sau construi, precum si cote si accese pietonale si carosabile, plantatii.

Plan privind constructiile subterane

Plansa care cuprinde amplasarea constructiilor subterane, in special a retelelor de utilitati urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea caminelor si e redactat la scara 1:500.

Planimetrie

a. Parte a topografiei care studiaza metodele si instrumentele necesare reprezentarii pe o harta sau pe un plan a proiectiei orizontale a obiectelor de pe suprafata pamântului; b. (Astazi rar) Parte a geometriei care se ocupa cu masurarea suprafetelor plane - geometrie plana.

Planse - privind arhitectura obiectului -

Planse redactate la scara 1:50 sau 1:100, cuprinzand planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane si supraterane, planurile acoperisurilor, sectiuni caracteristice, toate fatadele si desfasurarea stradala pentru modul de integrare in tesutul urban existent, unde este cazul.

Planseu

Element structural de constructie pozitionat orizontal care separa doua nivele succesive ale unei cladiri preluand incarcarile utile din incaperi si transmitandu-le structurii de rezistenta. Planseul poate fi compus din elemente unitare (lespezi, dale, placi) care se sprijina pe elemente structurale portante verticale (stalpi, pereti portanti) sau din sisteme complexe cuprinzind grinzi care sustin dale sau placi. Planseele pot fi din lemn, beton armat, sisteme de grinzi din otel asociate cu materiale diverse etc.

Planul fundatiilor

Plan redactat la scara 1:50 si care pune in evidenta modul de respectare a conditiilor din studiul geotehnic si masurile de protejare a fundatiilor cladirilor invecinate, la care se alatura constructiile proiectate.

Planul Urbanistic de Detaliu ( PUD )

Stabileste norme la nivelul unei strazi, unei piete sau a unui grup de terenuri si este documentul care specifica parametrii in care se poate construi.PUD-ul este documentul consultat de comisia de urbanism atunci cand este cerut un Certificat de Urbanism sau o Autorizatie de Construire.Daca nu exista PUD pentru terenul respectiv, Primaria cere mai intai intocmirea lui, pe baza PUG si PUZ.PUD-ul contine normele pe care trebuie sa le respecte o constructie intr-o anumita zona: inaltimea maxima, procentul din teren ocupat de constructie, coeficientul de ocupare a terenului, retragerile minime admise, destinatie (locuinte, birouri, comert,industrie etc.).

Planul Urbanistic General ( PUG )

Este un proiect deosebit de complex, care contine prevederi la scara intregului oras. Pentru Bucuresti, intocmirea PUG-ului a necesitat munca unor colective numeroase, timp de peste 10 ani, in domenii foarte variate (demografic, trafic, economic, istoric etc.). PUG-ul stabileste norme generale, pe baza carora se elaboreaza, la scara mai mica, PUZ-urile si apoi PUD-urile.

Planul Urbanistic Zonal ( PUZ )

Stabileste norme mai detaliate decat PUG-ul, pentru o anumita zona a orasului. Planul Urbanistic Zonal este si el un proiect complex, scump, care necesita diverse studii, avize si echipe de specialisti.

Plasa sudata

Retea din bare de otel cu ochiuri patrate sau dreptunghiulare, sudate intre ele in punctele de incrucisare denumite noduri, destinate armarii pieselor din beton armat. Utilizarea plaselor sudate simplifica mult manopera la montarea armaturilor.Plasele se pot livra sub forma de plase plane denumite panouri sau plase in rulouri (care au diametrul maxim de 5mm), denumite rulouri.

Platbanda

Semifabricat de otel cu sectiune transversala constanta avand grosimea de 5...40 mm si latimea de 160...600 mm.

Platelaj

Element de constructie al unui pod care sustine calea podului si transmite greutatea acesteia si incarcarile mobile la grinzile podului.

Platforma, platforme

a. Suprafata orizontala plana a unui vehicul, a unui aparat de ridicat etc. pe care se încarca marfuri, vite etc.; p. ext. vagon sau camion deschis, fara pereti si fara acoperis, utilizat pentru transporturi; b. Element plan al unei constructii. Palier al unei scari; c. Constructie sau suprafata de teren plana amenajata pentru efectuarea unor lucrari cu caracter tehnic, pentru instalarea unui utilaj, pentru verificarea unor masini sau aparate, pentru depozitarea unor materiale etc.

Plinta

Element profilat din materiale variate, situat la legatura peretilor cu pardoseala pentru a proteja finisajul peretilor in timpul operatiilor de intretinere (maturare, spalare) a pardoselii.

Pluta

a. Material usor si elastic ce se obtine din scoarta arborelui de pluta si care, macinat si supus unui proces de expandare in autoclave, sta la baza mai multor produse utilizate in lucrari de izolatii acustice si termice. Deasemeni, pluta fin macinata este utilizata la fabricarea linoleum-ului; b. Platforma plutitoare formata prin legarea intre ele cu cabluri a mai multor trunchiuri de copac, constituind un sistem economic de transport al lemnului pe apa.

Poala

Element din tabla indoita, constituind terminatia la picatura a unei invelitori.

Pod

a. Spatiu cuprins in acoperis intre ultimul planseu al cladirii si invelitoare; b. Sistem portant desfasurat peste o apa pentru a permite trecerea de pe un mal pe celalalt.

Podea

Denumire invechita pentru pardoseala din scanduri din lemn.

Podest

Element de constructie orizontal al unei scari care face legatura intre doua rampe ale acesteia. Termen echivalent: palier, odihna.

Policarbonat

Material termoplastic incolor si transparent, cu o buna comportare in raport cu intemperiile si lumina si avand calitati mecanice superioare,utilizat la corpurile de iluminat pentru piete si artere de circulatie, la unele piese de echipament casnic etc.

Policlorura de vinil (PVC )

Rasina sintetica termoplastica stand la baza mai multor tipuri de materiale plastice rigide, semi-rigide sau plastifiate folosite in invelitori (jgheaburi, burlane), instalatii (conducte pentru apa rece si conducte de scurgere pentru ape uzate, tuburi de protectie pentru conductoare electrice), pardoseli finisaje pentru pereti (placaje, tapete), ferestre si usi, pereti despartitori usori etc.

Polietilena

Material termoplastic, rezistent la agenti chimici, flexibil, cu bune calitati mecanice, utilizat la realizarea unor piese de mobilier, a unor produse de uz casnic, a unor utilaje tehnologice etc.

Poliizobutilena

Rasina sintetica, stand la baza unui grup de materiale plastice cu proprietati fizico-mecanice situate intre cele ale bitumului si cele ale cauciucului, foarte stabile la actiunea radiatiilor si la cea a oxigenului din aer, avand caracteristici mecanice superioare produselor pe baza de bitum, utilizate in lucrari de hidroizolatii.

Polimer

Substanta in a carei molecula se pot gasi, repetate de mai multe ori, grupari de atomi asemenea (meri). La polimeri se poate ajunge, fie printr-o regrupare moleculara (mai multe molecule mici asemenea grupandu-se intr-un polimer), fie printr-o reactie intre substante diferite care are ca rezultat formarea unei molecule cu caracteristicile unui polimer. Polimerii constituie componentii de baza ai rasinilor sintetice.

Polimetacrilat de metil

Material termoplastic incolor si transparent cu calitati mecanice superioare, utilizate la realizarea cupolelor folosite ca,luminatoare zenitale, la unele corpuri de iluminat, la unele piese de mobilier etc.

Polipropilena

Rasina sintetica stand la baza unor materiale termoplastice cu bune proprietati mecanice, inertie chimica, stabilitate la temperaturi joase si ridicate (pana la 170°C), folosita in instalatii (tuburi), mobilier etc.

Polistiren

Material termoplastic folosit in constructii ca un material termoizolant de mare eficienta, (indeosebi sub forma de polistiren expandat si extrudat) si la realizarea carcaselor a diferite produse si echipamente de uz casnic (sub forma de polistiren rezistent la soc).

Polistiren expandat

Polistiren in masa caruia prin procedee diverse s-au creat numerosi pori de foarte mici dimensiuni, polistirenul expandat este un foare bun izolant termic. Termeni echivalenti: polistiren celular, styropor.

Polistiren extrudat

Polistiren cu rezistenta mecanica sporita a carui forma s-a obtinut prin procedeul de extrudare.

Poliuretan

Rasina sintetica stand la baza unor materiale plastice utilizate in domeniul izolatiilor temice (poliuretan rigid spumos), in productia mobilei (poliuretan spongios rigid, poliuretan spongios elastic), la prepararea unor vopseluri si lacuri.

Poloboc

Unealta a zidarului si a dulgherului, folosita pentru a stabili orizontalitatea suprafetelor sau a grinzilor.

Pop

a. Element vertical intrand in alcatuirea unei sarpante; b. Element verical din lemn sau metal ce sprijina cofrajele planseelor si grinzilor pana la intarirea betonului.

Portant

Denumire ce evidentiaza caracterul structural al unui element de constructie. Termeni echivalenti: purtator, de rezistenta.

Portelan

Material ceramic obtinut din argile cu foarte putine impuritati carora, prin unele adaosuri, li se confera capacitatea de a vitrifia (v.vitrifiere) in conditii controlate. In constructii, din portelan se executa obiecte sanitare, unele produse cu caracter decorativ etc.

Post de transformare a energiei electrice

Ansamblul de constructii si instalatii care servesc la transformarea curentului electric de medie tensiune in curent electric de joasa tensiune (24 V / 380 V). Termen echivalent: post TRAFO .

POT

Prescurtare a indicelui urbanistic "Procent de ocupare a terenului". Reprezinta raportul dintre proiectia la sol a constructiei ridicata deasupra cotrei terenului natural si suprafata parcelei. In calculul proiectiei nu se includ iesindurile in consola in afara planului fatadei a balcoanelor inchise sau deschise si nici elementele cu rol decorativ sau de protectie ca stresini, copertine etc. Curtile de aerisire cu suprafata pana la 2,0 mp inclusiv, intra in suprafata construita. Procent maxim de ocupare a terenului - reprezinta procentul maxim atmis de regulamentele urbanistice in zona respectiva.

Praf

Stare de divizare a unui material solid in particule fine ce pot pluti in aer. Termen echivalent: pulbere

Praful hidrofob

Este alcatuit din cenusa de termocentrala sau din filer de calcar, hidrofobizate cu pacura parafinoasa. Se foloseste la izolarea termica a teraselor.

Prag

a. Traversa inferioara a tocurilor usilor si ferestrelor; b. Denivelare in pardoseala in dreptul trecerii dintr-o incapere in alta sau intre exteriorul si interiorul unei cladiri.

Prenadez

Adeziv pe baza de neopren in benzina sau alti solventi organici, sub forma de pasta vascoasa, se utilizeaza pentru lipirea materialelor din polimeri (PVC, fenoplase stratificate), PFL, pe beton, lemn, panza, metal etc.

Prevenirea si stingerea incendiilor (PSI)

Cuprinde un complex de masuri in scopul de a asigura identificarea, evaluarea, controlul si combaterea riscurilor de incendiu, informarea cetatenilor asupra acestora, precum si interventia operativa pentru salvarea si acordarea ajutorului pentru persoanele aflate in pericol, stingerea incendiilor si limitarea efectelor acestora. Pentru organizarea si supravegherea activitatilor din acest domeniu este infiintat un organism al statului - Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari. Documentatia pentru avizul privind prevenirea si stingerea incendiilor se intocmeste in conformitate cu prevederile art. 10 din Ordinul ministrului de interne nr.791/1998. Categoriile de lucrari care se supun autorizarii pentru prevenirea si stingerea incendiilor sunt enumerate in Hotararea Guvernului nr. 571/1998 Avizele PSI eliberate isi pierd valabilitatea daca in termen de 2 ani nu au fost incepute lucrarile de executie prevazute in documentatia tehnica.

Prezon

Dispozitiv de fixare sau ancorare, destinat a fi intodus in mortar sau in beton inainte de intarirea acestora, format dintr-o tija metalica, rotunda sau profilata, careia i se da prin daltuire, crestare sau indoire, o forma neregulata care sa impiedice smulgerea din materialul in care a fost ingloabata. De regula, capatul aparent al prozonului este prevazut cu filet interior sau exterior.

Priboi

Unealta de otel în forma de bara, cu un capat conic, care serveste, de obicei, la perforarea sau la largirea gaurilor materialelor metalice;

Priza

a. Proces de trecere a liantilor din starea fluida sau plastica, in stare solida. Indicatorii care definesc caracteristicile prizei unui liant sunt:" timpul de incepere a prizei " si " timpul de terminare a prizei", ambele determinate cu ajutorul aparatului VICAT; b. Aparat electric prevazut cu orificii speciale (in care se gasesc contacte legate la reteaua de alimentare cu energie electrica) ce permite, prin folosirea unei fise (stecher) ale carei picioare patrund in orificiile prizei, conectarea consumatorilor mobili la reteaua electrica.

Proiect

a. Lucrare tehnica, compusa din piese desenate si piese scrise, urmand a constitui documentatia pentru realizarea unei lucrari: obiect, instalatie, cladire etc.; b. Plan sau intentie de a intreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru.

Proiect de arhitectura

Documentatia tehnica care concretizeaza forma, dimensiunile, elementele decorative si functionale precum si caracteristicile constructive ale unui obiect arhitectonic.

Proiect de organizare a executiei lucrarilor (POE)

Cuprinde descrierea tuturor lucrarilor provizorii pregatitoare si necesare in vederea asigurarii aplicarii tehnologiei de executie a investitiei. Este necesar in toate cazurile in care se realizeaza o investitie.

Proiect structura de rezistenta

Documentatia tehnica ce concretizeaza caracteristicile constructive ale unui obiect arhitectonic din punctul de vedere al structurii de rezistenta si cuprinde descrierea constructiva a fiecarui element structural.

Proiecta

a. A face un proiect; a intentiona, a planui; b. Tranz. A elabora un proiect; c. Tranz. A face o proiectie, a reprezenta schematic un corp pe o suprafata sau pe un plan, dupa anumite reguli geometrice.

Proiectant

Institutie, societate comerciala sau persoana autorizata avand dreptul de a intocmi, semna si stampila proiecte de specialitate.

Proiectare

a. Procesul de elaborare a unui proiect si rezultatul acestui proces; b. Trimiterea unui fascicul sau jet de particule (energetice sau materiale) ori a unor corpuri pe o anumita directie (proiectarea unei imagini pe un ecran, propulsarea unui proiectil sau a unei rachete,proiectarea nisipului cu ajutorul aerului comprimat pe suprafetele ce trebuie sablate, proiectarea betonului pe pereti prin torcretare etc.)

Proiectul pentru autorizatia de construire (PAC)

Faza a proiectului unei constructii care cuprinde: - documentatia tehnica minima necesara pentru eliberarea autorizatiei de construire si se constituie din parti ale proiectului tehnic (PT), necesare si suficiente pentru obtinerea autorizatiei de construire dar nu si pentru executia constructiei. El cuprinde planuri de specialitate: - arhitectura: amplasament, sectiuni orizontale (partiu-ri) pe nivele si verticale (longitudinale si transversale), fatade, invelitoare; - structura de rezistenta: fundatii si detalii fundatii; - instalatii:schemele coloanelor instalatiilor electrice, termice, sanitare si memorii tehnice. Elaborarea unui proiect strict in faza P.A.C. se justifica doar in situatia in care nu se stie precis daca se va realiza constructia deoarece conduce la efectuarea unor cheltuieli initiale minime. Altfel, atunci cand se va trece la realizarea constructiei costurile de proiectare vor creste simtitor intrucat tarifele fazelor superioare (minim P.T.) impreuna cu cele initiale (faza P.A.C.) vor fi cu siguranta mai mari decat cele care s-ar fi obtinut prin contractarea de la inceput a fazei necesare.

Proiectul tehnic (PT)

Este documentatia scrisa si desenata care se elaboreaza la solicitarea investitorului, pe baza de contract, de catre regii autonome,societati comerciale de proiectare sau consultanta, care fac parte din documentele licitatiei si pe baza carora se elaboreaza ofertele. Se intocmeste pe baza studiului de fezabilitate si/ sau a studiului tehnico-economic aprobat si trebuie sa contina, in principal: planurile si toate detaliile necesare stabilirii cantitatilor de lucrari, listele cu cantitati de lucrari, utilaje si echipamente, capacitati de productie, planuri de ansamblu si montaj, indicatori tehnico-economici, solutii constructive, studii de teren, autorizatii, avize etc.El contine informatiile necesare si suficiente pentru realizarea constructiei.

Pulbere

Stare de divizare a unui material solid in particule impalpabile. Termen echivalent: praf.

Puzzolane-le

Sunt materiale de origine vulcanica sau roci sedimentare folosite ca si adaosuri la producerea cimenturilor puzzolanice, pentru a reduce consumul de clincher Portland a carui producere este mare consumatoare de energie


Vanzare case, apartamente, terenuri, inchiriere garsoniere, spatii comerciale