Împărtăşeşte pagina pe...

Dictionar de Termeni


Alegeti o litera:   A   B   C   D   E   F   G   H   I   J   L   M   N   O   P   R   S   T   U   V   Z  
Baba

(Constr.) a. Grinda de lemn asezata in lungul unui zid, care serveste ca reazem pentru fermele unui acoperis sau pentru grinzile transversale ale unui planseu de lemn; b. Piesa care face legatura intre suprastructura si infrastructura unui pod de lemn, constituita din una sau din doua grinzi ecarisate sau cioplite, asezate pe capul pilotilor sau direct pe zidaria infrastructurii.

Bagheta

a. Piesa cilindrica, subtire, a unui mecanism, a unei masini; b. Mulura mica cu sectiunea semicirculara, neteda sau decorata, de culoare diferita de cea a mulurii principale, cu care se decoreaza un element arhitectonic.

Baie

(Arh.) Local sau incapere, inzestrate cu instalatii si cu ustensile pentru imbaiat.

Balama

(Constr.) Piesa metalica, compusa din doua bucati mobile una fata de cealalta, folosita pentru a lega un panou de un cadru fix, astfel incat sa permita panoului o miscare de rotatie in jurul unei laturi a cadrului.

Balansarea treptelor

(Constr.) Modul de dispunere a treptelor unei scari, astfel incat variatia latimii treptelor la intoarcerea scarii sa se faca progresiv.

Balast

Denumire data unui amestec natural de nisip si pietris, folosit ca atare sau cu unele amendamente ca agregat la prepararea betoanelor.

Balcon

Platforma accesibila scoasa in consola in afara fatadei unei constructii.

Balustrada

Perete sau gard scund care margineste o constructie sau un element de constructie (balcon, scara etc.). Aparatoare dispusa la marginea unei punti de nava, a unei pasarele etc. pentru siguranta calatorilor.

Balustru

Stâlp de forma unei coloane de dimensiuni mici, care sustine partea superioara a unei balustrade, fiind dispus vertical intre aceasta si partea inferioara a balustradei sau treapta scarii. Balustrii pot fi executati din lemn, metal ( fier forjat, inox, aluminiu, etc. ) sau beton, cu diverse accente decorative.

Bandon

(Constr.) Bolta cu latimea relativ mica, prin care se termina capatul liber al unui portal de tunel si a carui arhivolta libera formeaza ancadramentul intrarii in tunel si realizeaza, impreuna cu timpanul si cu coronamentul, decoratia arhitectonica a intrarii tunelului.

Bar

Unitate de masura a presiunii atmosferice egala cu 100 kPa.

Bara

(Constr.) a. Element al unei grinzi cu zabrele cuprins intre doua noduri vecine ale grinzii; b. Elemente alcatuite din unul sau din mai multe profiluri laminate care leaga doua noduri ale unei grinzi cu zabrele. Barele verticale se numesc montanti, barele inclinate diagonale, iar cele aflate pe conturul grinzii, bare de talpa.

Baraca

(Constr.) Constructie provizorie sau semipermanenta, usoara, fara subsol, asezata pe fundatii putin adanci. Se executa din lemn, din zidarie sau materiale aglomerate usoare. Uneori se executa din panouri demontabile, proiectate dupa un modul. Serveste pentru locuit, birouri, depozite de materiale etc.

Baracament

(Urb.) Grup de baraci alcatuind un ansamblu, conceput dupa un un plan care prevede dispozitia lor generala.

Baraj

Element complex de constructie, avand in general rolul de a impiedica deplasarea unui material (apa, teren, etc.).

Bariera contra vaporilor sau bariera anti-vapori

Este un element al unei constructii ce se instaleaza in peretii exteriori sau plafoane, pe partea interioara (calda), a acestora. Rolul barierei de vapori este acela de a opri migrarea si condensarea vaporilor de apa din interiorul peretilor sau tavanului unei cladiri. Bariera de vapori este obligatorie la izolatiile termice realizate la interior, cum e cazul mansardelor, acoperisurilor sau caselor din lemn cu izolatie din vata minerala. Cele mai folosite materiale ca si bariera de vapori sunt foliile din polietilena si foliile din aluminiu.

Baroc

(Arh.) Stil arhitectonic caracterizat prin bogatia decorarii, prin folosirea frontoanelor curbe si frante, exagerarea marimii elementelor decorative. S-a dezvoltat la finele secolului al XVII-lea, pornind din Italia spre centrul, Vestul si Estul Europei si apoi in America de Sud.

Bascula

(Constr.) Dispozitiv constituit din bare articulate, care se fixeaza pe tocul unei ferestre sau pe un perete si care, prin miscarea unei parghii,permite deschiderea sau inchiderea unui canat de fereastra asezat la o oarecare inaltime.

Basorelief

Lucrare sculpturala cu relief foarte redus in raport cu grosimea reala a figurii (care pare astfel ingropata).

Batal

Groapa sapata in pamant, care serveste la depozitarea unui lichid (de ex. a lichidului de foraj, a diferitelor reziduuri de fabricatie, etc.).

Batant

Calitatea unui obiect de a putea oscila in jurul unei axe verticale.

Bavura

Excesul de material, in relief fata de profilul cerut al unei piese metalice sau din material plastic, rezultat din prelucrare.

Bazalt

Roca bazica de origine vulcanica de culoare închisa, întrebuintata la constructii si la pavaje sub forma de criblura (pentru betoane asfaltice) sau calupuri.

Bazar

Loc în aer liber sau magazin în care se vând tot felul de obiecte mai ales maruntisuri.

Bazilica

a. Biserica romano-catolica medievala, în forma de dreptunghi, împartita în interior în trei parti prin siruri de coloane; (azi) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunatoare; b. (La romani) Edificiu public cu interiorul împartit, prin siruri de coloane, în trei sau în cinci parti.

Bazin

Rezervor de lichid cu suprafata libera; poate fi natural sau artificial (construit din pamant, zidarie, beton, etc.).

Bazin de decantare

(Tehn.) Bazin in care se trimite apa pentru a o curata prin decantare.

Bazin de retentie

(Hidr.) Constructie care permite inmagazinarea temporara a apelor de ploaie, in scopul reducerii debitelor de apa de varf, evacuate pe conductele de canalizare.

Bazin vidanjabil

Este un recipient subteran, realizat din poliesteri armati cu fibra de sticla (PAFS) folosit pentru colectarea si stocarea apelor fecaloid-menajere în vederea vidanjarii.

Bena

a. Cutia (lada) unui autocamion, in care se incarca diferite materiale; pentru usurinta descarcarii, unele camioane au bene basculante, actionate mecanizat; b. Cupa metalica a unei macarale, formata din doua jumatati, care, prin inchiderea sau deschiderea celor doua jumatati, prinde in interiorul ei materialul pulverulent, granular, vascos, etc. (cereale, ciment, pasta de beton, carbuni, minereuri, pamant) ce urmeaza a fi ridicat, transportat si descarcat.

Beton

Material alcatuit in general, dintr-un amestec de piatra sparta sau de pietris, nisip, un liant si apa, care, prin intarire, se transforma intr-un conglomerat artificial rezistent. In betoanele de constructie, liantul cel mai des intrebuintat este cimentul, care da betoane rezistente. In anumite betoane speciale se mai intrebuinteaza ca lianti: asfaltul, argila (pentru betoane la constructia drumurilor de pamant), bitumul (la constructia drumurilor cu imbracaminte cilindrata), varul hidraulic sau un amestec de tras si var (pentru constructiile sub apa), iar in unele betoane moderne, si materiale plastice. In general, cand nu se precizeaza natura liantului, termenul se refera la betonul de ciment. Betoanele de ciment sunt intrebuintate la turnarea elementelor de constructie de beton simplu, de beton armat sau de beton pretensionat.

Beton armat

Beton de ciment, care cuprinde in masa lui o serie de bare de otel, rotunde sau profilate, care ii dau rezistenta la tensiune si la incovoiere; betonul simplu (nearmat) are rezistenta mare numai la compresiune, si, in general, in calcul se considera ca nu rezista la intindere.

Beton asfaltic

Agregate in amestec cu un liant pe baza de bitum (liant bituminos). Face parte din categoria materialelor compozite. Poate fi armat.

Beton celular

Este betonul care are goluri sub forma de celule sferice, uniform distribuite, cu un volum de aer pana la 75%.

Beton centrifugat

(Constr.) Beton pus in opera prin centrifugare, cu ajutorul unei masini speciale, astfel incat este mai compact. Prin centrifugare se pot confectiona numai piese in forma de corp de revolutie, de obicei cilindrice (suporturi de conducte electrice, tuburi, piloti, etc.).

Beton ciclopian

(Constr.) Beton simplu, in masa caruia au fost inglobati, la turnare, bolovani de piatra naturala sau blocuri obtinute din demolarea unor betoane sau a unor zidarii, in proportie de aprox. 30%. Betoanele ciclopiene sunt intrebuintate in fundatii sau in ziduri in elevatie, pentru a face economie de beton, respectiv de ciment.

Beton compact

Este betonul care are un volum de goluri de 5-7%, sub forma de macropori si de capilare uniform distribuite in masa.

Beton cu agregate organice

(Constr.) Beton usor, la prepararea caruia se intrebuinteaza ca agregate materiale organice (talas, paie tocate, lana de lemn sau, in special, rumegus de lemn), mineralizate in prealabil (prin inmuiere in lapte de var, in silicat de sodiu, in emulsie de bitum etc.).

Beton macroporos

Este betonul care are un volum de goluri de 20-40%, realizat cu agregate lipsite complet de parte fina.

Beton monolit

Denumire folosita cu referire la piesele si elementele de constructie din beton sau beton armat turnate la fata locului, pe santier.

Beton precomprimat

Beton armat in care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de incarcarea de exploatare, prin intinderea prealabila sau ulterioara a armaturii, astfel incat sa reziste la solicitari mai mari decat betonul armat obisnuit.

Beton refractar

(Constr.) Beton la prepararea caruia se intrebuinteaza ca agregate zgura de furnal granulata, cenusa de huila, sfaramaturi de material refractar etc., astfel incat sa reziste mult timp la temperaturi ridicate.

Beton semicompact

Este betonul care are un volum de goluri de 7-20%, realizat cu agregate lipsite partial de parte fina.

Beton simplu

(Constr.) Beton de ciment cu agregate obisnuite, nearmat.

Beton spongios

(Constr.) Beton usor, cu goluri in masa lui. Betoanele spongioase sunt betoanele inspumate si gazbetoanele.

Beton torcretat

(Constr.) Beton de ciment pus in opera prin proiectarea lui sub presiune, cu ajutorul unei instalatii de torcretat. Torcretarea este folosita pentru obtinerea de pereti de rezistenta subtiri (invelitori autoportante, placi autoportante prefabricante, rezervoare, tuburi etc.), pentru realizarea de straturi impermeabile la suprafata unui element de beton obisnuit, pentru refacerea elementelor de beton deteriorate, in renovari pentru sporirea rezistentei peretilor portanti, pentru corectarea unor defecte de turnare la elementele de beton etc. Betonul torcretat are rezistenta si compacitate, deci si impermeabilitate, mult mai mari decat betonul vibrat.

Beton usor

(Constr.) Beton cu greutatea volumetrica pana la circa 1600 kg/m3, care prezinta fata de betoanele obisnuite avantajul de a fi mai usor si de a fi un mult mai bun izolant termic si acustic. Dupa materialele din care este preparat si dupa modul de preparare, se deosebesc patru categorii de betoane usoare: betoane cu agregate usoare, betoane monogranulare, betoane spongioase si betoane cu agregate organice.

Beton vacuumat

(Constr.) Beton caruia i se extrage imediat dupa turnare o mare parte din apa, prin vacuumare, pentru a-i accelera intarirea (ceea ce permite decofrari partiale si totale mai rapide) si a-i imbunatati structura (ceea ce ii mareste rezistenta la compresiune cu circa 80% in primele zile de la turnare si cu circa 20% la sfarsitul perioadei de intarire). Prin folosirea vacuumarii se realizeaza economie de ciment si pot fi intrebuintate betoane fluide, usor lucrabile.

Beton vibrat

Beton de ciment a carui compactitate este sporita dupa turnarea în cofraje prin imprimarea unor oscilatii rapide cu ajutorul unor aparate speciale care produc vibratii in masa betonului.

Beton vibrat

(Constr.) Beton de ciment care prin vibrare capata o indesare mai buna si deci o rezistenta mai mare. Vibrarea se face cu ajutorul vibratoarelor.

Betonare

(Constr.) Operatia de introducere a pastei de beton proaspat preparat cu un liant mineral (de obicei ciment) in cofrajele elementelor de constructie, in sapaturile fundatiilor ori in formele pieselor prefabricate, - sau de aplicare a pastei de beton pe suprafetele de lemn, de beton, caramida, piatra sau rabit, ale elementelor de constructie care urmeaza sa fie acoperite cu un strat de beton.

Betoniera

(Constr.) Malaxor folosit la amestecarea prin rotire a materialelor din care se prepara betonul de ciment. Este alcatuit fie dintr-o cuva in care materialul este amestecat cu ajutorul unor palete fixate pe un ax rotitor, fie dintr-o toba rotitoare, basculanta sau nu, in interiorul careia sunt fixate cateva aripi pentru o mai buna amestecare a betonului.

Betonite

(Arh.) Blocuri prefabricate de beton, folosite la executarea imbracamintelor de tunel.

Betonul celular autoclavizat (BCA)

Este un beton usor, cu structura poroasa, produs in autoclave, dintr-un amestec fin de nisip, var, ciment, ghips si apa, in conditii de temperatura si presiune de vapori ridicate. BCA poate fi folosit la realizarea de pereti portanti pentru cladiri cu numar redus de nivele, precum si pentru pereti neportanti sau pentru realizarea de izolatii termice sau fonice. Cele mai importante caracteristici ale BCA sunt: greutatea volumetrica mica, rezistenta mecanica foarte buna la compresiune, intindere si inconvoiere, capacitati izolante termice si fonice.

Betonul celular usor (BCU)

Fara autoclavizare este un material de constructii asemanator BCA-ului. BCU se obtine prin amestecul unui mortar (nisip, ciment si apa) cu o spuma ionizata preparata si injectata de catre o instalatie speciala. BCU este un bun izolator termic, fiind folosit la realizarea peretilor exteriori si interiori neportanti. Peretii pot fi realizati prin turnare directa in cofraj (monolit) sau din caramizi (blocuri de zidarie).

Bicolor

(Arh.) Calitatea oricarei suprafete de a avea doua culori.

Bila

(Constr.) Stalp de lemn rotund, avand diametrul mediu de circa 12-18 cm si lungimea de 6-16 m, care se intrebuinteaza de obicei in constructii, pentru schele, proptiri etc.

Bilant teritorial

(Urb.) Calcul (al carui rezultat este prezentat de obicei sub forma de tabel), prin care se determina - atat in marime si procentual, cat si raportate la numarul de locuitori - ariile suprafetelor ocupate de categoriile cu functiuni diferite (locuinte, cladiri social-culturale, spatii plantate, strazi etc.) din cadrul unui oras sau al unei parti din el.

Bitum

Produs solid, plastic, de culoare neagra, obtinut prin oxidarea la cald a reziduurilor de petrol sau prin distilarea huilei.

Bizantina

(Arh.) Arhitectura dezvoltata intre secolele al V lea si al XV lea, caracterizata prin zidarie de caramida aparenta, intretaiata de piatra, bolti cu sprijin in interiorul edificiului, basoreliefuri foarte plate, picturi, mozaicuri, smalturi cu desene simple, dar puternic si stralucitor colorate.

Bolt

Tija metalica, deobicei cilindrica, folosita ca ax al unei articulatii sau al unui sistem de suspendare.

Bolta

(Constr.) Constructie de zidarie de piatra sau de beton simplu sau armat, cu suprafata interioara concava, folosita pentru preluarea unor incarcari (acoperis, planseu, masiv de roci etc.) la cladiri, la tuneluri, poduri etc.

Boltar

Bloc de piatra prelucrat intr-o forma corespunzatoare pentru a fi cuprins in alcatuirea unui arc sau a unei bolti. Bloc de beton simplu, cu goluri, folosit in zidarii.

Bosaj

Proeminenta regulata pe suprafata unei piese, care serveste ca reazem pentru alta piesa. Suprafata pietrelor unei zidarii, aflata în relief fata de paramentul zidului.

Bovindou

Este o iesitura pe fatada unei cladiri, ca un balconas închis, prevazuta cu una sau cu mai multe ferestre. Bovindoul are un rol ornamental dar si functional marind suprafata utila a camerei.

Bruftuire

(Constr.) Aruncarea si intinderea mortarului de tencuiala pe zid.

Buciarda

(Constr.) Ciocan pentru piatra, avand pe fetele de izbire dinti in forma de piramida, folosit la buciardare.

Buciardare

(Constr.) Imprimarea, pentru infrumusetare sau pentru un contact mai bun cu un strat ulterior, pe fata aparenta a unei pietre naturale sau artificiale, a unor adancituri, prin ciocanire cu buciarda.

Buiandrug

Este un element de constructie alcatuit dintr-o grinda de beton armat, de zidarie, de metal, de ceramica sau de lemn, asezata deasupra unei porti, a unei usi, a unei ferestre, etc. pentru a sustine portiunea de zidarie de deasupra acestora. In cazul in care partea superioara a golului de usa sau de fereastra este suficient de sus, rolul buiandrugului poate fi jucat de centura sau grinzile de beton armat de la baza planseului.

Buldozer

Utilaj destinat impingerii. Materialul impins (deplasat) poate sa fie pamant, agregate, etc. In general, buldozerul poate fi folosit si pentru sapaturi superficiale prin dislocarea succesiva a unor straturi subtiri de teren.

Bulgarit

(Constr.) Procedeu de executie a peretilor de lut, care consista in indesarea lutului intre doi pereti alaturati, executati din nuiele sau din sipci.

Bulon

Tija metalica, surub, folosit la asamblarea elementelor constuctiilor metalice sau din lemn.

Buncar

a. Constructie alcatuita dintr-un recipient de otel, de beton etc. si un schelet de sustinere, destinata depozitarii temporare a unor materiale granulare; b. Mic adapost blindat; cazemata.

Burete de cauciuc

Material spongios, se foloseste la amortizarea trepidatiilor masinilor sau in izolari fonice.

Burlan

a. Este un tub din tabla de otel, fonta, PVC, etc., prin care se scurge apa de la jgheaburile acoperisului; b. Tub cilindric de tabla sau de olane, prin care trece fumul din soba în cosul de fum.


Vanzare case, apartamente, terenuri, inchiriere garsoniere, spatii comerciale